Zilnic suntem invadați de taskuri, probleme, oameni care „vor ceva de la noi” și, mai mult, noi punem de multe ori presiune pe noi pentru a performa la nivelul așteptărilor noastre și ale celorlalți. Investim nervi, efort fizic, timp cât cuprinde și punem foarte multă emoție în munca noastră. Dar, de multe ori, la finalul zilei ne întrebăm cât am reușit, de fapt, să facem. Unde sunt rezultatele?
Deepak Chopra, unul dintre cei mai apreciați autori și specialiști din domeniul medicinei alternative și dezvoltării personale, a vorbit în cartea sa „Cele 7 legi spirituale ale succesului” despre „Legea efortului minim”.
„Dacă veți observa felul în care operează natura veți constata că ea merge întotdeauna în sensul efortului minim. Iarba nu se străduiește să crească, ea crește pur și simplu. În Știința Vedică, acest principiu este cunoscut sub denumirea de principiul economiei de efort, care constă în a face mai puțin și a realiza mai mult.”
Cum putem deveni conștienți de felul în care acționează această lege, zilnic, în viața noastră de la birou? De ce ne încăpățânăm să vedem integrale triple acolo unde este prezentă doar aritmetica simplă? Ce acțiuni simple putem face imediat ca să ne simplificăm munca? Cum putem face mai puține taskuri și să obținem rezultate mai bune?
Putem aplica zeci de idei în acest sens. Astăzi vă propun o direcție: responsabilizarea.
Dacă vrem să aplicăm Legea efortului minim, este necesar să găsim cea mai simplă cale de la problemă la soluție. E logic, nu? Dacă e logic, de ce nu facem asta? De ce punem atât de multă emoție, de ce vorbim mult și complicat? Avem obiectivele clare? Avem un plan? Îl aplicăm?
Responsabilizarea: fă tu primul pas
Vorbim de un cuvânt complicat. De fapt, „responsabilizare” e unul dintre cele mai complicate și mai greu de înțeles concepte. Sau nu? În esență, este simplu: responsabilizarea înseamnă să găsești soluții, nu scuze. Opusul responsabilizării se numește scuzemie. Într-adevăr, există doar două categorii de oameni: cei care găsesc scuze, motive, explicații și cei care găsesc soluții pe care le pun în aplicare pentru a obține rezultate măsurabile. Cam multe cuvinte mari, nu?
Să menținem lucrurile simple: fă tu primul pas. Uită-te în jur: la biroul tău, la colegii tăi, la managerul tău, la companie. Ce nu-ți place? Găsește doar un lucru. Unul singur, oricât de mic sau oricât de mare. Poate fi felul în care se comunică. Poate fi o trăsătură de personalitate a unui coleg sau manager. Sau ordinea din birou. Sau o procedură de lucru. Un comportament care te deranjează. Sau ceva care nu este clar. Ori ceva ce poate funcționa mai bine, cu mai puțină bătaie de cap sau mai repede. Poate fi orice.
Acum ia-ți un moment și gândește-te ce poți face tu în privința asta. Gândește-te la o soluție. Dacă nu vezi o soluție, totuși, ce ține de tine, ce poți face tu? Chiar nu poți face nimic? Întotdeauna poți face. Rezervă-ți chiar acum câteva minute și pune pe hârtie câteva idei de cum poți aborda, chiar acum, această problemă.
Ai găsit soluția? Sau doar ți-au venit două-trei motive (scuze) în minte pentru care nu poți face, de fapt, nimic? Când vei reuși să lași vocea aia în pace și să continui să cauți soluții, atunci poți spune că ai început să fii responsabil.
Ai găsit soluția? Mergi cu ea la managerul tău. Spune-i că ai găsit o problemă, ceva ce tu crezi că ne împiedică să ne atingem obiectivele. O problemă oricât de mică. Și spune-i că ai găsit soluția (sau posibile soluții ori direcții de abordare). Verifică dacă este OK să o pui în aplicare. Apoi aplică și vezi ce impact a produs asta.
Psihologii, antropologii și biologii au studiat și vor mai studia încă mulți ani natura umană și vor cheltui mulți bani, timp și energie pentru a înțelege de ce oamenii depun atât de mare efort obținând rezultate mediocre de prea multe ori. Putem scrie mii de pagini despre asta, însă, în esență, lucrurile sunt simple: începe cu tine, implică-te, fă tu primul pas. Ah, și dacă l-ai mai făcut în trecut și nu a funcționat, mai fă din nou încă un pas (poate diferit).
